Acneea, o problemă care nu ține cont de vârstă.

Acneea este una dintre cele mai frecvente boli care ne afectează pielea.  În România sunt afectați până la patru milioane de adolescenți (aproximativ nouă din zece), dar poate apărea și la adulți după vârsta de 25 de ani (aproximativ unul din zece).  Afectează în jur de 80-90% dintre adolescenții ambelor sexe din lumea occidentală, dar și 20% dintre adulți sunt afectați într-o oarecare măsură.  Această patologie a pielii se poate manifesta prin leziuni inflamatorii (pustulare) sau neinflamatorii (puncte albe și negre sau comedoane) și cauzele sale pot fi diferite: nu numai hormonale, ci și genetice (predispoziție familiară),  bacteriană și psihologică (stresul), nutriția a fost recent pusă sub semnul întrebării de către cercetători, în special o dietă bogată în junk food pare să favorizeze o vulnerabilitate mai mare la boli. 

 La persoanele mai tinere, acneea apare în principal în „zona T a feței (frunte, nas, bărbie), în timp ce la adulți se deplasează în„ zona U ”(obraji și bărbie). Afectat de această patologie este foliculul pilo-sebaceu, un fel de pungă la baza părului prevăzută cu glanda care secretă sebum (un lichid gras înmoaie și protejează pielea), prezent în număr mai mare pe față. La originea acneei există o supraactivitate a glandelor sebacee, prin urmare o supraproducție de sebum care, formând un adevărat „dop”, obstrucționează canalele de păr, provocând erupția pielii.  

În trecut, cercetările medicale credeau că au identificat un germen specific – Propionibacterium acnes – asociat cu diferitele faze ale acneei (începând de la cea a punctului negru deschis care dă naștere, în ordine, la papule, pustule, noduli  și chisturi, până la orice cicatrice),  dar astăzi știm că epiderma noastră găzduiește o comunitate de miliarde de bacterii, în ceea ce cunoaștem ca microbiom al pielii și, prin urmare, a da vina doar pe una dintre ele este cel puțin o subevaluare. 

 În această adevărată armată de microorganisme există și mulți „germeni buni” sau, în orice caz, capabili să contracareze acțiunea cele asociate acneei, motiv pentru care una dintre cele mai populare căi de cercetare dermatologică de astăzi constă în formularea produselor topice (creme și loțiuni) care conțin anumite lizați sau derivați bacterieni capabili să intervină asupra răspunsurilor antiinflamatorii și imune ale  piele. 

 În cazul inflamației cu papule și noduli (care pot degenera în chisturi și pot lăsa o cicatrice ca o memorie proastă) este mai bine să nu așteptați mult, așa cum s-a făcut odată, să interveniți cu o terapie sistemică mai drastică bazată pe  de antibiotice derivate din vitamina A (acid retinoic). 

Recomandări

 Tratamentul trebuie recomandat de un dermatolog, care poate prescrie în combinație cu tratamente cosmetologice menite să limiteze iritarea pielii prin refacerea hidratării acesteia.  Un produs cosmetic bun asociat cu tratamentul acneei trebuie să mențină pH-ul pielii aproape de aciditate, ajutând la reînnoirea celulelor și normalizarea producției de sebum.  

Este important să urmați o rutină zilnică de înfrumusețare, cu alternarea a cel mult 2-3 produse, dintre care regularitatea aplicării în anumite momente ale zilei, dimineața și seara, este esențială.  Metoda urmată în terapie este aproape la fel de importantă ca produsele utilizate. 

Prevenirea rămâne cel mai bun dintre tratamente și, în cazul acneei, o dietă și un stil de viață sănătos, împreună cu curățarea și hidratarea pielii cu produse care protejează împotriva agenților externi sunt, fără îndoială, de mare ajutor.

Adriana Făgărășian